Prezentarea județului
JUDEŢUL BRAŞOV – PREZENTARE GENERALĂ
Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.
Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Mureş.
Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.
Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.
Resursele naturale. Judeţul Braşov deţine 66 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 305709,44 ha, reprezentând cca 57% din suprafaţa judeţului Braşov. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana etc.), iar în sistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin – cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).
Hidrografie. În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbat teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia. Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.
Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi 848 km drumuri judeţene.
Învăţământul este un domeniu cu tradiţie în judeţul Braşov. În Scheii Braşovului, cu aproape cinci secole în urmă (1495) a luat fiinţă prima şcoală românească şi tot aici îşi tipăreşte în secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele cărţi în limba română. În 1850 ia fiinţă, cu sprijinul mitropolitului Andrei Şaguna, primul liceu în limba română.
Astăzi, învăţământul braşovean dispune de două universităţi de stat şi numeroase universităţi particulare, acoperind o gamă extinsă de domenii şi specializări. De asemenea, una dintre cele mai notabile realizări ale sistemului naţional de educaţie este înfiinţarea, la Braşov, a Şcolii Profesionale Germane Kronstadt, instituţie ce devine, pe zi ce trece, un punct de reper pentru ceea ce înseamnă procesul de relansare a învăţământului profesional şi tehnic.
Turismul este un factor de bază în economia judeţului. Brașovul este o destinaţie pentru toate anotimpurile, o destinaţie în care se pot practica o multitudine de tipuri de turism: turismul montan, cultural-religios, de aventură sau turismul pentru sporturi de iarnă. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite și totodată poziția secundă după București la numărul de sosiri ale turiștilor, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului montan, concentrând o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse, beneficiind totodată de o infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. În 2021 s-au înregistrat peste 1 milion de turiști, Brașovul poziționându-se astfel ca lider al Regiunii Centru și ca destinație turistică de top la nivel national.
Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei.
Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov sunt: Castelul Bran, Cetatea Râşnov și Cetatea Făgăraşului.
Staţiunile turistice din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate pentru obiectivele turistice sau infrastructura sporturilor de iarnă sunt Poiana Braşov, Predeal, Bran și Râșnov.
În ultimii ani, județul a devenit centrul de atracție pentru organizatorii concursurilor sportive, găzduind numeroase concursuri internaționale pentru alergători /maratoneri amatori și profesioniști de munte.
Poiana Braşov este în prezent cea mai vizitată stațiune de schi din Romania, având o zona de schi cu o lungime totală de aproximativ 25 km. În sezonul de schi 2021-2022 au fost înregistrate peste 2 milioane de treceri prin tunichetele instalațiilor de transport pe cablu.
Râșnov a devenit o amprentă pe harta lumii a competițiilor de sărituri de schi, la complexul de trambulină din Valea Carbunării, care organizează stagii anuale ale Cupei Mondiale de Sărituri cu Schiurile.
Economia locală înseamnă pe lângă turism şi industria construcţiilor de maşini, industria relucrării metalelor, industria chimică, construcţii, transporturi. Dacă până nu demult Braşovul era asociat în mod tradiţional cu industrii cum sunt construcţiile de tractoare şi autocamioane sau producţia de rulmenţi, acum industria “grea” lasă locul antreprenoriatului privat, cu firme de mai mici dimensiuni, dar cu eficienţă şi dinamică superioare. Dezvoltarea serviciilor, a industriei alimentare, chimice, metalurgice, a echipamentelor optice şi electrice, a prelucrării lemnului, precum şi a afacerilor cu recuperarea şi reciclarea deşeurilor sunt dovezi ale schimbării sensibile a caracterului economiei locale.
Organizare administrativă
Din punct de vedere administrativ-teritorial, în judeţul Braşov există 58 de administraţii publice:
- 4 municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele;
- 6 oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav;
- 48 de comune şi 149 de sate.
În jurul municipiului reședință de județ s-a constituit Zona metropolitană Brașov, alcătuită din 14 localități (3 municipii, 3 orașe și 8 comune), având o populație totală de peste 400.000 de locuitori. Zona metropolitană va determina dezvoltarea constantă a majorității județului și eliminarea diferențelor de nivel de trai, deci la o creștere durabilă.
Demografie
În 2022, populaţia după domiciliu a județului Brașov este de 638.707 locuitori, dintre care 64% este stabilită în mediul urban și 36% în mediul rural. Braşovul este judeţul cu cel mai înalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru și al doilea la nivel național, exceptând municipiul București. Chiar dacă rata natalității a scăzut în ultimii ani, în același timp a scăzut și rata mortalității, sporul natural menținându-se constant, în jur de 0. Durata medie a vieții populației județului este astfel în creștere, ajungând la 76,62 ani în 2015, peste media națională (75,41 ani). Multiculturalismul definește județul nostru, aici coexistând (potrivit ultimului recensământ) români (82,54%), maghiari (7,22%), rromi (3,3%), germani (0,53%).
Salariați și rata șomajului
Efectivul salariaților la sfârșitul lunii septembrie 2022 a fost în județul Brașov de 197.150 persoane. Acesta a crescut cu 4.954 persoane comparative cu luna corespunsătoare a anului precedent și poziționează Brașovul pe locul al patrulea la nivel de țară după Municipiul București, și județele Cluj și Timiș.
Câştigul salarial mediu nominal brut a fost în luna septembrie 2022 de 6.094 lei. Câştiguri salariale peste media judeţului fiind înregistrate în industrie și construcții, iar câștiguri salariale sub media judeţului s-au înregistrat în comerț, servicii, agricultură, silvicultură şi pescuit.
Rata șomajului în luna septembrie 2022 a fost de 2,1% (5.210 persoane).
Produsul Intern Brut
Produsul Intern Brut al județului este în continuă creștere, acesta reprezentând în anul 2020 pe locul 1 în cadrul Regiunii Centru și pe locul al 2-lea în Transilvania (după Cluj), cu o valoare de 14958 euro/locuitor.
Exporturile și importurile
În acest context putem remarca o creștere a exporturilor, județul Brașov fiind unul din județele cu excedent comercial, valoarea exporturilor depășind-o pe cea a importurilor.
Exporturile FOB realizate au fost în valoare de 2125,9 milioane euro, iar importurile CIF au fost de 1944,1 milioane euro. Comparativ cu semestrul I 2021 valoarea exporturilor a crescut cu 14,3%, iar valoarea importurilor a crescut cu 12,8%. S-a înregistrat excedent comercial FOB-CIF in valoare de 181,8 milioane euro, iar în semestrul I 2021 s-a înregistrat excedent comercial în valoare de 136,1 milioane euro.
Ponderea principală în structura pe produse a exporturilor din judeţul Braşov o deţin maşinile, aparatele şi echipamentele electrice; aparatele de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (40,3%), mijloacele de transport (24,5%) și metale comune (15,2%).
La import ponderea principală în structura pe produse o deţin maşinile, aparatele şi echipamente electrice; aparatele de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini (36,1%), metale comune şi articole din acestea (19,1%), materialele plastice, cauciucul și articolele din acestea (9,1%), mijloace de transport (8,6%).
Agricultură
În agricultură, județul Brașov se remarcă prin producția de sfeclă de zahăr și cartofi, dar și prin creșterea animalelor. Ne situăm în ierarhia națională pe o poziție fruntașă la cultivarea de cartofi, producția de sfeclă de zahăr și de carne sacrificată.
Investiții
În judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii, cei interesaţi având la dispoziţie o puternică şi diversificată bază tehnico-materială, o forţă de muncă bine pregătită, o piaţă de desfacere ofertantă, dar şi o legislaţie ce garantează drepturile investitorilor străini în România.
* Brașovul este cel mai dezvoltat judeţ al Regiunii, cu mari posibilităţi de captare a fondurilor europene, cu mare experienţă în acest domeniu, cu multe și variate structuri deja formate în acest sens și cu mari posibilităţi de tip administrativ pentru realizarea acestui scop (oameni, sedii, deja centre regionale: Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov, Agenţia pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului Braşov-ABMEE, Agenţia Metropolitană Brașov, Asociaţia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului, Asociaţia Clubul Economic German, Asociaţia Parcurilor Industriale din Brașov, Asociaţia Cluster Regional Electrotehnic – ETREC, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr).
* Braşovul este singurul Pol de creştere pentru dezvoltare economică din Regiunea Centru. Județul Brașov poate genera cea mai durabilă și mai rapidă dezvoltare a Regiunii Centru, având capacitatea de a pune în valoare avantajele fiecărui județ din regiune.
* Brașovul este cel mai puternic centru comercial din Regiune, aflat la întretăierea rutelor comerciale dintre toate zonele țării.
* Brașovul este cel mai puternic nod de cale ferată și rutieră, cu mari posibilităţi de dezvoltare a acestor funcţiuni atât pentru transportul de marfă, cât și cel de persoane (sunt în perspectivă Aeroportul, Centrul intermodal de la Feldioara, autostrada).
* La Brașov se poate realiza conceptul de turism integrat la nivel regional, cu punct de plecare și cazare la Brașov, unde deja există capacităţi. Turismul integrat poate presupune: turism cultural și istoric (Brasov, Sibiu, Alba), turism balnear (Harghita, Covasna, Mureş), turism ecologic – în toate judeţele regiunii (acesta este momentan intens promovat de către Prinţul Charles pentru Viscri și pentru judeţul Covasna), turism de afaceri, turism pentru sănătate – în toate centrele mari spitaliceşti din Regiune.
* Consacrarea județului Brașov ca Pol de creştere economică
– Cel mai puternic centru industrial, cu cel mai mare PIB realizat în industrie, cu cea mai mare populaţie ocupată în industrie;
– Cele mai mari exporturi ale Regiunii Centru şi importuri creatoare de investiţii în utilaje şi tehnologie;
– Cea mai puternică facultate de silvicultură din țară – deserveşte cu specialişti întreaga Regiune;
– Potențial de cercetare științifică, prin Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare al Universității Transilvania;
– Cultura, punct forte în atragerea de turiști: Biserica Neagră, Muzeul de Etnografie, circuitul cetăţilor săseşti (concerte de orgă etc.), Festivalul de Dramaturgie Contemporană, experienţa Castelului Bran și a Cetăţii Râşnov și a utilizării brand-urilor pentru promovare, cetăţile Braşovului, Târgul internațional de carte și muzică, Şcoala Populară de Artă, Teatrul particular, dezvoltarea de incubatoare de cultură (pictură, muzică, librărie, evenimente).
Braşovul are posibilitatea de a coagula toate forţele din regiune, în vederea dezvoltării durabile și a nediscriminării de orice natură.
Brașovul poate reprezenta rezerva de forţă de muncă pentru întreaga Regiune:
– Cel mai puternic urbanizat judeţ
– Populaţie tânără comparativ cu alte judeţe ale regiunii
– Universități cu un număr mare de studenți anual
– Populaţie cu structuri etnice diverse: români, maghiari, germani, romi și deci ştiinţa de a trăi în armonie la nivel regional
– Rata a natalităţii peste media ţării
– Cea mai mare rezervă de forţă de muncă din regiune, forţă de muncă ce poate fi exportată în celelalte zone ale regiunii, în vederea dezvoltării unitare a regiunii
– Puternic centru filogerman (Clubul Economic German, prima şcoală pentru calificarea resursei de muncă din România – Kronstadt, finanţată de către agenţi economici germani). Rezultă o forţă de muncă bine calificată, adaptată nevoilor actuale, modelul Brașovului putând fi extins la nivel regional și național.
Județul Brașov este lider al investițiilor străine în Regiunea Centru și Transilvania cu o valoare de 2, 66 miliarde euro
